După câte zile se trage vinul din boască pentru obținerea unui vin de calitate?

Vinul este una dintre cele mai vechi băuturi cunoscute, fiind apreciat pentru complexitatea sa, aroma și procesul meticulos prin care este obținut. Unul dintre pașii importanți în producerea vinului este separarea vinului de boască, un proces cunoscut sub denumirea de „trasul vinului”. Această etapă este critică pentru obținerea unui vin de calitate, deoarece influențează claritatea, aromele și echilibrul băuturii.

Ce este boasca și de ce este importantă în procesul de vinificație?

Boasca reprezintă partea solidă a strugurilor folosită în procesul de fermentare și este compusă din tescovină (coji, sâmburi și ciorchini). În primele etape ale vinificației, mustul (sucul obținut din struguri) este lăsat să fermenteze împreună cu boasca. Acest proces de fermentare permite extragerea de tanini, culoare și arome din coji și sâmburi, contribuind semnificativ la caracterul și complexitatea vinului, în special în cazul vinului roșu.

Boasca contribuie în dezvoltarea gustului vinului, dar lăsarea acesteia în vin prea mult timp poate aduce și efecte nedorite, cum ar fi astringența excesivă sau un gust amar. De aceea, momentul în care vinul este separat de boască trebuie calculat cu atenție pentru a asigura echilibrul perfect între aromele și structura vinului.

Fermentarea alcoolică – Etapa cheie înainte de trasul vinului

Procesul de fermentare alcoolică durează, în general, între 5 și 14 zile, în funcție de tipul de vin, temperatura de fermentare și stilul vinificatorului. În această perioadă, zaharurile din must sunt transformate în alcool de către drojdie. În cazul vinului roșu, fermentarea are loc împreună cu boasca, deoarece taninii și pigmenții sunt importanți pentru obținerea culorii intense și a structurii vinului.

Durata optimă de fermentare a vinului roșu cu boască poate varia între 5 și 10 zile, în funcție de rezultatele dorite. De exemplu, un vin mai ușor și mai fructat va necesita un timp mai scurt de contact cu boasca, în timp ce vinurile mai corpolente pot beneficia de un contact prelungit pentru o extracție mai intensă a taninilor și a pigmenților.

Momentul ideal pentru trasul vinului din boască

După finalizarea fermentației alcoolice, vine momentul să tragi vinul din boască, adică să separi partea lichidă de partea solidă. În general, vinul se trage din boască la 5 până la 10 zile după începutul fermentației, însă această perioadă poate varia în funcție de factori precum temperatura, tipul de struguri și rezultatele dorite de vinificator.

Există câteva semne clare care indică faptul că vinul este pregătit să fie tras din boască:

  • Fermentația s-a încheiat: Drojdia a transformat complet zahărul din must în alcool, iar vinul începe să își clarifice aromele și caracteristicile. În acest moment, partea solidă trebuie separată pentru a preveni acumularea de gusturi nedorite.
  • Gustul și astringența sunt echilibrate: În timpul fermentației, poți gusta periodic vinul pentru a evalua nivelul de tanini și intensitatea aromelor. Dacă vinul începe să devină prea astringent sau amar, este semn că trebuie tras din boască.
  • Culoarea este stabilă: Pigmenții extrași din coji sunt responsabili pentru culoarea vinului. Când aceasta a atins nuanța dorită, vinul poate fi separat de partea solidă.

Cum se efectuează trasul vinului din boască?

Procesul de tras al vinului din boască implică utilizarea unui instrument de presare sau, în cazul vinificării la scară mică, a unei pungi pentru presare manuală. După fermentația alcoolică, vinul este separat de boască, iar partea lichidă este mutată în alt vas, unde va continua să se matureze.

Această etapă este necesară pentru claritatea și stabilitatea vinului. Separarea rapidă a vinului de boască previne apariția gusturilor neplăcute cauzate de oxidarea excesivă a compușilor din boască sau de fermentația secundară a solidelor rămase. În plus, presarea boștinei (tescovinei rămase) ajută la extragerea ultimelor cantități de lichid, fără a afecta echilibrul taninilor din vin.

Factori care influențează momentul trasului vinului din boască

Pe lângă fermentația alcoolică, mai sunt câțiva factori importanți care trebuie luați în considerare pentru a determina momentul ideal al trasului vinului:

  • Tipul de struguri: Strugurii cu coajă mai groasă, cum ar fi Cabernet Sauvignon sau Syrah, necesită un contact mai îndelungat cu boasca pentru a obține extracția maximă de tanini. În schimb, strugurii cu coajă subțire, cum ar fi Pinot Noir, trebuie separați mai repede pentru a evita supraextractarea.
  • Temperatura de fermentare: Temperaturile ridicate accelerează procesul de fermentare și extragere a taninilor și a pigmenților, ceea ce înseamnă că vinul trebuie tras mai repede din boască pentru a evita astringența excesivă. La temperaturi mai scăzute, procesul este mai lent și vinul poate rămâne mai mult timp în contact cu boștina.
  • Stilul vinului dorit: Dacă dorești să obții un vin mai ușor, cu arome fructate și tanini mai puțini, perioada de contact cu boasca va fi mai scurtă. În schimb, pentru un vin corpolent și structurat, vei permite un contact prelungit cu partea solidă.

Etapele următoare după trasul vinului din boască

După ce vinul este tras din boască, acesta va intra în etapa de maturare, unde își va dezvolta caracterul final. Vinul este mutat în vase de stocare (de obicei butoaie de lemn, tancuri de inox sau sticlă), unde va continua să își stabilizeze aromele și să se clarifice.

În funcție de tipul de vin și preferințele vinificatorului, vinul poate fi lăsat să se matureze pentru o perioadă de câteva luni sau chiar câțiva ani. În timpul acestei faze, vinul poate suferi și fermentația malolactică, un proces natural prin care acidul malic din vin este transformat în acid lactic, conferindu-i o textură mai moale și mai catifelată.

Riscuri ale trasului vinului prea devreme sau prea târziu

Trasul vinului la momentul nepotrivit poate avea efecte negative asupra calității băuturii finale. Dacă vinul este tras prea devreme din boască, există riscul ca aromele și taninii să nu fie suficient de bine integrate, rezultând un vin fad și slab structurat. În schimb, dacă vinul este lăsat prea mult timp în contact cu boasca, poate deveni prea astringent sau amar, afectând experiența de degustare.

După câte zile se trage vinul din boască pentru obținerea unui vin de calitate?

Lasă un răspuns

Derulează în sus